Seminarul „Sfântul Vasile cel Mare” Iaşi

Actualul Seminar Teologic Liceal Ortodox „Sf. Vasile cel Mare” se află în strânsă continuitate cu tradiţia învăţământului teologic ieşean, organizat începând din 1803 de Mitropolitul Veniamin Costachi la Mănăstirea Socola. El a luat fiinţă din iniţiativa şi cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Mitropolit Daniel, în contextul noilor condiţii create de căderea regimului comunist.

El s-a organizat în cadrul Şcolii Normale „Vasile Lupu” din Iaşi, la rândul ei o şcoală cu tradiţie îndelungată, dar în jurul Capelei Şcolii Normale, cu hramul „Sf. Trei Ierarhi”, ce va deveni prin reînfiinţarea Seminarului, capelă atât a elevilor seminarişti cât şi a celor normaliş ti. Existenţa Şcolii Normale începe în 1855, când domnitorul Grigore Ghica al Moldovei înfiinţează în clădirile Mănăstirii „Sf. Trei Ierarhi” o şcoală de pregătire a viitorilor învăţători, condusă de profesorul Anton Velini care fusese şi dascăl al Seminarului de la Socola. Aici funcţiona gimnaziul şi şcoala normală înfiinţate de Gheorghe Asachi în 1828. Şcoala lui Asachi nu era un institut pedagogic, ci o şcoală primară numită astfel de Asachi după model austriac. Şcoala e legată de numele unor mari personalităţi ale culturii româneşti. E suficient să amintim aici că al doilea director al său, începând cu 1863, a fost Titu Maiorescu.

Şcoala Normală de Învăţători se transferă în 1891 într-un local propriu, zidit în via Pester, dincolo de bariera Copou. Aceasta se petrecea în aceeaşi perioadă în care şi seminarul „Veniamin” îşi muta sediul în fostul palat al lui Mihail Sturdza din imediata apropiere a Mitropoliei. În vremea domniei lui Alexandru Ioan Cuza, şcoala a primit denumirea „Vasile Lupu”, ca semn de respect faţă de primul ei ctitor.

Când s-a zidit paraclisul din incinta Şcolii Normale „Vasile Lupu”, alegerea patronilor spirituali nu a fost întâmplătoare, întrucât începuturile învăţământului pedagogic în Moldova se află în chiliile Mănăstirii „Sf. Trei Ierarhi”, unde domnitorul ctitor înfiinţa la 1640 o şcoală pentru fiii de boieri.

Motivaţia ctitoricească pentru zidirea acestui sfânt locaş reiese din textul pisaniei: „Văzându-se aşezarea Şcolii vasiliene, pe dealul Copoului, la o distanţă de 5 km de oraş şi de orice sfântă casă de rugăciune, hotărâtu-s-a clădirea acestui locaş dumnezeiesc în cinstea marilor dascăli ai lumii, Sfinţii Trei Ierarhi, spre a sluji drept locaş de închinare elevilor amintitei şcoli şi pentru folosul lor moral-religios”.

Clădirea Şcolii Normale „Vasile Lupu”, unde a funcţionat Seminarul între anii 1995-2003 

Lucrările de construcţie au început în 1907 şi s-au finalizat în 1911, o contribuţie financiară deosebită aducând aici însăşi familia regală, regele Carol I şi regina Elisabeta, alături de directorul şcolii şi de Mitropolitul Pimen Georgescu care a şi sfinţit-o. Umilită şi abandonată, chiar profanată începând cu 1948 (după mărturia unor martori oculari), capela a fost redeschisă pentru elevii Şcolii Normale „Vasile Lupu” în 1990, iar după înfiinţarea în cadrul aceleiaşi instituţii de învăţământ a Seminarului Teologic „Sf. Vasile cel Mare”, serveşte drept paraclis pentru elevii Seminarului.

În anii din urmă, s-au efectuat lucrări de reparaţii ale capelei, refă- cându-se în totalitate acoperişul, restaurându-se chipurile ctitorilor acoperite în perioada comunistă şi dotându-se cu toate cele de trebuinţă (vase şi veşminte liturgice, clopot, etc.). Din păcate, cea mai mare parte a vechilor dotări ale capelei, unele obiecte fiind de patrimoniu, s-au pierdut in timpul refugiului şcolii în Oltenia în timpul celui de-al doilea război mondial.

Capela Sf. Trei Ierarhi

În anul 1995 este restaurat, aşadar, învăţământul seminarial la Iaşi prin înfiinţarea Seminarului „Sf. Vasile cel Mare”. Începutul a fost dificil deoarece nu exista ca o şcoală de sine stătătoare, ci era practic o secţie teologică ortodoxă în cadrul Şcolii Normale. Seminarul nu avea nici un internat propriu, primii trei ani elevii locuind în condiţii improprii într-un cămin al Staţiunii de cercetări viniviticole, situat la doi kilometri distanţă în direcţia satului Breazu. Încă de la început au existat două secţii: teologie şi teologie-patrimoniu cultural. Clasa de patrimoniu de la seminarul ieşean a fost prima de acest gen din ţară pentru învăţământul preuniversitar, în alte seminarii înfiinţându-se abia începând cu anul 2000.

În toată perioada trecută de la înfiinţarea sa şi până în prezent, Seminarul Teologic „Sf. Vasile cel Mare” din Iaşi şi-a conturat o personalitate proprie în peisajul şcolilor ieşene, mai ales că este singura şcoală teologică liceală din judeţul Iaşi. Cea mai mare parte a corpului profesoral a fost a fost dată de Şcoala Normală, la conducerea Seminarului aflându-se între anii 1995-1999 prof. Daniel Niţă-Danielescu (astăzi preot lector la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iaşi), iar din 1999 pr. prof. Dragoş Bahrim. S-a urmărit în schimb recrutarea unui corp profesoral propriu, bine pregătit, pentru o şcoală de elită. Au fost promovate cadre didactice tinere, entuziaste, mulţi profesori având mai multe licenţe în specialităţi diferite, ceea ce creează o mai mare deschidere spre interdisciplinaritate, lucrul acesta simţindu-se şi la elevii şcolii, care manifestă o reală dorinţă de a studia în profunzime atât disciplinele teologice cât şi pe cele de cultură generală.

}inând cont de eforturile depuse, rezultatele nu au întârziat nici ele să apară. În toate cele patru promoţii de absolvenţi (prima a fost în anul 2000) procentul de promovabilitate la examenul de bacalaureat a fost de 100%. Marea majoritate a absolvenţilor sunt astăzi studenţi, fie teologi, fie la alte facultăţi. La examenul de admitere la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iaşi, Seminarul ieşean s-a situat pe primul loc in ceea ce priveşte numărul de admişi în anii 2000, 2001 şi 2003.

Elevii Seminarului s-au remarcat şi la Olimpiade şi concursuri şcolare, naţionale, zonale sau locale, reuşind să obţină un număr impresionant de premii şi menţiuni. Se evidenţiază participările la Olimpiada Naţională de limbi clasice: două premii I obţinute de Rotaru Tudor în 2001 şi de Pavăl Petru în 2003, premiul II obţinut de Grigore George şi premiul III de către Chelaru Adrian, toate la limba greacă, precum şi premiul special obţinut de Carcea Nicuşor la limba latină. La Olimpiadele de religie au obţinut premii: Racu Bogdan, premiul I la I.B.O.R. în 1998, iar la dogmatică Elisei Radu şi Măriuţă Silviu menţiuni. La concursurile de pictură de icoană, elevii claselor de patrimoniu conduşi de prof. Cristian Bandi au obţinut în ultimii 5 ani peste 60 de premii şi menţiuni, fiind cei mai bine cotaţi din ţară în domeniu, pentru nivelul învăţământului preuniversitar. Printre elevii premiaţi la concursurile de pictură de icoană (foarte multe premii au fost obţinute la concursul Icoana din sufletul copilului, începând cu anul 1998) menţionăm pe: Teodorine Roxana, Nechita Bogdan, Trofin Marian, Creţu Alina, Spinei Ioan, Guşul Răzvan, Tabarcea Miruna şi alţii care au absolvit Seminarul în 2000. Din promoţia 2003 a Seminarului, cele mai multe premii la concursurile de pictură le-au ob- ţinut: Voicu Bogdan, Ştefan Cristian, Popescu Oana, Chira Roxana, Dănilă Tudor, Epure Martinian, Filoti Fabian, Bogus Gheorghe, Sofragiu Petru, Enache Felix şi alţii. La Olimpiada Naţională de Arte Vizuale şi Istoria Artei au obţinut premii şi menţiuni: Ştefan Cristian – 2002, Voicu Bogdan şi Pavel Marius – 2003. Au existat chiar concursuri (de ex. Bucureşti, Palatul Parlamentului, decembrie 2001) în care au obţinut toate premiile şi menţiunile puse în joc, deşi lucrările lor au concurat cu lucrări ale elevilor din licee de artă remarcabile din ţară.

Lucrări ale elevilor secţiei de teologie patrimoniu cultural 

O activitate fructuoasă a avut în toată această perioadă şi Corul Basileus al Seminarului, fiind prezent permanent în viaţa spirituală şi culturală a oraşului, muzica lor fiind un mod de prezenţă misionară în capitala culturală a ţării, care este Iaşul. Ansamblul a fost înfiinţat de pr. conf. Dr. Florin Bucescu şi a fost condus între anii 1999-2001 de prof. Cezar Dima. Demersul artistic al ansamblului Basileus se înscrie pe linia reconsiderării şi promovării muzicii bizantine cultivate în spaţiul românesc de creatori de prestigiu ca Th. V. Stupcanu, Dimitrie Suceveanu, Anton Pann, Macarie Ieromonahul, Nectarie Protopsaltul şi alţii. Formaţia a inclus permanent în repertoriu lucrări inedite restituite publicului din manuscrisele existente în fondul documentar al Bibliotecii Centrale Universitare din Iaşi, bibliotecii Mănăstirii Neamţ, Bucium etc.

Corul a fost o prezenţă activă nu doar în bisericile Iaşului, dar şi în concertele organizate anual în cadrul Simpozionului Naţional de Bizantinologie, la Mănăstirea „Sf. Trei Ierarhi” şi Universitatea de Arte „G. Enescu”, precum şi în diverse alte manifestări organizate la Palatul Culturii şi Catedrala mitropolitană. A rămas memorabil concertul din 12 octombrie 2000 susţinut în Catedrala „Sf. Gheorghe” în seara sosirii la Iaşi a Sanctităţii Sale Patriarhul Ecumenic Bartolomeu. Înregistrarea concertului a fost lansată sub formă de CD şi de casetă audio, pe lângă alte înregistrări. Activitatea corului s-a făcut în mod fericit remarcată cu prilejul vizitelor unor înalte oficialităţi bisericeşti şi laice în oraş. De exemplu, Întâi Stătătorul Bisericii Greciei, P.F. Hristodulos a apreciat în mod deosebit interpretarea corului Basileus cu prilejul vizitei P.F. Sale la Iaşi, în mai 2000. Deşi este într-o permanentă schimbare datorită succesiuni promoţiilor de elevi, corul Basileus a obţinut la Concursul Naţional al Corurilor şcolare locul II pe Moldova, iar grupul psaltic din Basileus locul I. Tot atunci, elevii Florea Adrian şi Hrestic Nechifor au obţinut premiul I la secţiunea solişti de muzică psaltică.

Corul Basileus în concert la „Zilele Trinitas”, 2 iunie 2001

Dezvoltarea treptată a şcolii a făcut să se simtă tot mai mult nevoia unui sediu nou în care Seminarul să îşi desfăşoare activitatea. Acest lucru a fost pregătit şi de obţinerea personalităţii juridice, Seminarul func- ţionând ca unitate şcolară independentă începând cu 1 septembrie 2000, după ce în iunie 2000 a ieşit de pe băncile sale prima promoţie de absolvenţi.

În anul şcolar 2002-2003, s-a ajuns la un număr de 236 de elevi în 9 clase. Spaţiul Şcolii Normale s-a dovedit în ultimii ani neîncăpător pentru ambele şcoli, cu toată bunăvoinţa de care a dat dovadă conducerea Şcolii gazdă. Elevii au învăţat în două schimburi şi au resimţit întotdeauna lipsa unor spaţii corespunzătoare pentru studiu. Nici spaţiile de cazare de la Liceul Agricol „V. Adamachi” în care au locuit seminariş tii din 1999, nu au reuşit să satisfacă exigentele unui învăţământ de calitate. La rândul ei, clădirea Şcolii Normale este afectată de cutremurele din ultimele decenii, având nevoie urgentă de consolidări şi reparaţii capitale. În anul 1998, Înalt Prea Sfinţitul Părinte Mitropolit Daniel însoţit de un sobor de preoţi a sfinţit, la 20 mai, locul unde va fi amplasată viitoarea clădire a Seminarului şi a pus totodată piatra de temelie. Au participat atunci, pe lângă conducerea Şcolii Normale, domnul primar Constantin Simirad şi doamna Inspector Şcolar General Camelia Gavrilă. S-a hotărât atunci ca viitoarea capelă a şcolii să aibă hramul „Sf. Împăraţi Constantin şi Elena”.

I.P.S. Mitropolit Daniel binecuvântând locul viitoarei clădiri a Seminarului, 20 mai 1998

În cuvântul rostit cu acest prilej, I.P.S. Mitropolit Daniel al Moldovei şi Bucovinei a spus, referindu-se la evenimentul punerii pietrei de temelie a clădirii Seminarului „Sf. Vasile cel Mare”:

E necesar să arătăm că în învăţământul nostru nu suntem pesimişti, chiar dacă trecem printr-o perioadă de criză. Orice clădire nouă, orice profesor nou, orice promoţie nouă dintr-o şcoală e un semn de speranţă şi de aceea noi, atât şcoala cât şi Biserica, trebuie să aducem speranţa şi lumina acolo unde e întuneric, unde e tristeţe. Noi suntem recunoscători, mulţumim mai întâi lui Dumnezeu pentru că ne-a ajutat să ajungem aici, şi Îl rugăm să ne ajute să vedem terminată lucrarea şi, apoi, sperăm, să avem cât mai multe întruniri naţionale şi internaţionale la această şcoală, care e plasată într-un loc minunat din punct de vedere al rugăciunii şi al studiului.

Macheta clădirii Seminarului din Iaşi aflată în curs de finalizare

Înalt Prea Sfinţia Sa a mai spus, referindu-se la Seminarul „Sf. Vasile cel Mare”: este o instituţie importantă ce arată că tineretul nostru doreşte să slujească poporul. Duminica şi de sărbători, tinerii de aici cântă în biserici din oraş, ajutând la înfrumuseţarea slujbelor. Ei vor deveni preoţi pentru judeţul Iaşi. Iar ceea ce este mai semnificativ, în acest Seminar este faptul că are clase paralele: teologie şi patrimoniu, adică aici se pregătesc tineri care vor fi preoţi dar şi pictori restauratori de icoană veche.

După o perioadă incertă privind soarta viitoarei construcţii, în anul 2000 subiectul a revenit in actualitate prin faptul că atunci au trecut, în cadrul procesului de descentralizare, patrimoniile tuturor şcolilor în grija Consiliilor Locale. Totodată au trecut şi toate lucrările de investiţii. În luna noiembrie 2000 a fost realizat proiectul lucrării de către firma „Mihul” S.A., arhitect fiind domnul Iulian Nicolau. În urma efectuării licitaţiei, executarea construcţiei a fost încredinţată firmei Inproiect din Iaşi condusă de d-nul ing. Gh. Ionescu. Proiectul lucrării cuprinde un corp de şcoală cu 14 săli de clasă şi laboratoare, un corp de clădire ce cuprinde cantină şi deasupra ei spaţiile de cazare pe 3 etaje şi mansardă, cu un total de 48 de camere şi capela. Toate acestea sunt organizate în jurul unui atrium ce face legătura dintre cele trei spaţii, creând o unitate arhitectonica, impresionantă prin eleganţă şi folosinţa eficientă a spaţiilor.

Capela „Sf. Împăraţi Constantin şi Elena” în iunie 2003

Capela Seminarului „Sf. Vasile cel Mare” la 15 august 2003
 

În ianuarie 2001 au început lucrările de construcţie, până în luna august alocându-se aproximativ 7 miliarde lei. După acea dată, din motive independente de voinţa noastră lucrările s-au oprit pentru aproape un an, reluându-se în august 2002. Până la sfârşitul anului s-au mai finanţat alte lucrări de peste 7 miliarde lei.Un rol esenţial a jucat sprijinul personal al domnului primar al municipiului Iaşi conf. dr. Constantin Simirad, fără de care acest proiect ar fi fost greu de realizat în condiţiile unor bugete de austeritate. Datorită sprijinului domniei sale, Consiliul Local al Municipiului Iaşi a aprobat în bugetul local al anului 2003, alocarea sumei de 40 miliarde lei pentru finalizarea în toamna acestui an a lucrărilor la obiectivul nostru de investiţii. În total lucrarea este evaluată la aproximativ 1.200.000 de euro.

Viitoarea sală de mese a Seminarului „Sf. Vasile cel Mare”

În momentul de faţă, lucrările de construcţie se află în stadiul de finalizare, urmând ca în toamna acestui an, la 15 septembrie 2003 şcoala să fie inaugurată, iar la 15 octombrie să aibă loc slujba de sfinţire a capelei „Sf. Împăraţi Costantin şi Elena”.

Astfel, cu o clădire nouă, modernă, Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sf. Vasile cel Mare” poate deveni ceea ce trebuie să fie: o şcoală etalon pentru şcolile din Moldova, o forţă misionara a Bisericii, o vrednică continuatoare a Seminarului Veniamin, de a cărui bicentenar ne mai desparte foarte putina vreme. Considerăm că finalizarea acestor lucrări e o expresie a purtării de grija a lui Dumnezeu, o adevărată minune pentru timpurile noastre, atât de secularizate şi de îndepărtate de Hristos şi de viaţa evanghelică.

Clădirea Seminarului „Sf. Vasile cel Mare” la 4 septembrie 2003